Медиа

Proiect CSȘDT 11.817.06.02A Elaborare mijloace, soluţii tehnice şi tehnologice de eficientizare a utilizării resurselor energetic tradiţionale şi regenerabile întru sporirea funcţionării fiabile a complexului energetic autohton

Finanțat de: CSȘDT
Conducător: dr. Tîrșu Mihai
Durata: 2011-2014


 

  1. Din multitudinea de scenarii existente de dezvoltare a surselor de energie electrică necesare acoperirii cererii R. Moldova pe medie și lungă durată, examinate în studiul de față, cea mai rezonabilă, din mai multe puncte de vedere, o reprezintă opțiunea de rețea, care rezidă în asigurarea de suficiente capacități de import din România.  În acest mod se asigură nivelul de securitate energetică necesar, la costuri suportabile și riscuri investiționale minime.
  2. Până la punerea în operare de suficiente capacități a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic al României, dezvoltarea surselor eoliene (dar, posibil și fotovoltaice) în țară nu trebuie să depășească câteva zeci de MW. În cazul depășirii acestui nivel, din lipsa în țară a suficientei capacități de echilibrare a puterii surselor în cauză, securitatea energetică a țării se va înrăutăți adițional, față de cea și așa precară la moment. 
  3. Pornind cu sfârșitul anului 2014, securitatea energetică a teritoriului aflat pe malul drept al Nistrului s-a înrăutățit substanțial, drept urmare a incapacității Ucrainei să mai reprezinte a doua sursă de energie pentru R.Moldova. În atare circumstanțe se cer întreprinse acțiuni imediate pentru a realiza transformări de rețea în sistemul electroenergetic moldovenesc, transformări,  capabile să asigure acoperirea întregii cereri de energie a acestui teritoriu. Transformările de rețea propuse în această lucrare cuprind construcția a două stații de transformare 400/110 kV și 330/110 kV prin intermediul cărora se realizează buclarea rețelelor electrice 110 kV racordate cu Ucraina și Transnistria, iar punerea în aplicare a acestor transformări va avea loc doar în cazuri excepționale, adică atunci, când se creează un deficit de putere  însemnat. Investițiile pentru realizarea acestei idei sunt de ordinul 22 milioane dolari SUA, care nu duc la creșterea însemnată a tarifului la energia electrică, doar cu 1 ban/kWh.
  4. Schemele instalaţiei de recuperare a căldurii, evacuată din hala de păsări cu utilizarea pompei de căldură cu dioxid de carbon, ca agent de lucru, şi cu utilizarea ejectoarelor în buclele de circulaţie a agentului frigorific prin ejectoare, s-a manifestat o creştere semnificativă a COP-ului la 10-15% comparativ cu cele tipice.
  5. Termenul de recuperare a instalaţiilor propuse corespunde celui prescris în normele în vigoare.
  6. Schema propusă a instalaţiei cu pompă de căldură cu două trepte cu acţionare de la motorul cu gaze a compresorului permite asigurarea regimului de menţinere a climei la parametrii prescrişi în sere pe toată perioada anului.
  7. S-a elaborat în premieră şi a fost analizată schema de tip cogenerare a instalaţiilor cu pompe de căldură şi a instalaţiilor frigorifice în care acţionarea se face numai ca rezultat al proceselor de ardere a combustibilului gazos.
  8. Pentru a menţine microclima în sezonul cald este benefică utilizarea  pompei combinate de căldură. Cel mai eficient se prezintă utilizarea pompei de căldură în regimul de maşină frigorifică în combinaţie cu răcirea evaporativă indirectă şi cu elemente ale maşinii frigorifice de adsorbţie. În acest caz, căldura evacuată de la motorul cu gaze şi de la condensatorul maşinii frigorifice poate fi utilizată pentru alimentarea cu energie a maşinii frigorifice cu absorbţie. Acest complex poate fi utilizat pentru păstrarea produselor agricole.
  9. Schemele hidraulice ale pompelor de căldură pe dioxid de carbon, care funcţionează în ciclul transcritic cu utilizarea ejectoarelor, conectate între fiecare evaporator şi ieşirea supapei de reglare a presiunii răcitorului de gaze pot asigura coeficientul de performanţă termică majorat. Instalaţia obţine un COP mai mare decât 4,6.
  10. Utilizarea schemelor elaborate a pompelor de căldură în componenţă cu instalaţiile de pasteurizare şi răcire a produselor lactate poate micşora esenţial consumul gazelor naturale la întreprinderi cu realizarea termenilor admisibile de recuperare a investiţiilor.
  11. Sistemul de alimentare cu energie (căldură, frig, electricitate) pentru fabrica de procesare a cărnii, care este compusă din pompa de căldură, acţionată de motorul cu gaze şi de turbodetentor, instalat pe staţia de reducere a presiunii de gaze pentru producerea de energie electrică, pot asigura producerea independentă de căldură, de frig şi de energie electrică. Schema propusă diferă de scheme cunoscute şi se caracterizează prin: a) cost redus al energiei electrice produse de turbodetentoare (datorită pompei de căldură ca sursă de căldură pentru încălzirea gazelor naturale înainte de turbodetentor şi sursă de frig, produs pentru necesităţile proceselor tehnologice); b) COP sporit al pompei de căldură (datorită utilizării căldurii motorului cu gaze); c) producerea de energie termică, energie electrică şi de frig pentru întreaga perioadă a anului cu eficienţă maximă ca urmare a utilizării acumulatoarelor de căldură, de frig şi de energie electrică.
  12. S-a elaborat modele matematice şi soft-ul pentru calculul acumulatorului de căldură cu structura regulată poroasa cu corpuri de lucru de diferite forme, dimensiuni şi amplasare în spaţiu, care permit calculul câmpurilor nestaţionare ale temperaturii la condiţii iniţiale şi de limită arbitrare [88,89]. Pot fi calculate de asemenea: rezistenţa aerodinamică, pierderea de presiune, costurile de energie pentru pomparea aerului, viteza de răspândire a frontului de căldură, timpul de încărcare şi descărcare, capacitatea specifică de căldură și absolută, puterea transferului de căldură, lăţimea zonei de schimb a transferului de căldură, numărul de unităţi de căldură transferată, randamentul termic al acumulatorului de căldură, ca schimbător de căldură regenerativ, energiei în timpul încărcării şi descărcării acumulatorului de căldură.
  13.  S-a elaborat o metodă de determinare a randamentului optic şi coeficientul pierderilor de căldură al serei în timpul zilei şi nopții cu luarea în considerare a deschiderii şi închiderii ecranelor-reflectoare termice.
  14. S-au elaborat metodologiile de calcul, (care sunt fundamentate ştiinţific) al regimurilor termice şi optice de funcţionare a serelor energoeficiente de o nouă generație şi indicii lor  energetici, economici şi ecologici