Медиа

Proiect CSȘDT 06.409.001F Bazele teoretice a eficientizării complexului energetic şi asigurării securităţii energetice

Finanțat de: CSȘDT
Conducător: acad. Postolati Vitalie
Durata: 2006-2010

 

 

S-au formulat cerinţe, s-au elaborat algoritmi şi modelul de calcul a indicilor ce caracterizează nivelul securităţii energetice. S-a elaborat structura fiecărui modul a modelului,  ce include informaţia despre indicatorii ce caracterizează securitatea energetică şi economică.  S-au elaborat blocul informaţional şi blocul analitic al modelului cu prezentarea în extins a indicatorilor utilizaţi, ţinând cont de influenţa lor  mutuală reciprocă. 

S-a realizat procedura anuală de monitorizare a nivelului securităţii energetice pe parcursul perioadei 1990- prezent, ceea ce a permis de a introduce corectări în procedura de estimare a nivelului securităţii energetice. S-a completat baza de date utilizate pentru estimarea nivelului riscului pentru securitatea energetică (baza de date în Excel: anexele - Modelarea scenariilor; Pronostic-2; Securitatea economică şi informaţia inclusă în  „Baza de date Acces”).

S-au determinat riscurile ce contribuie la apariţia situaţiei de criză în energetică (în general şi în sectoarele CEE, inclusiv si economice) cu obţinere valorilor numerice ale indicatorilor  utilizaţi pentru estimarea nivelului securităţii energetice  cu metoda factorului de scară, s-au  prognozat tendinţele de schimbare a valorilor indicatorilor pentru o perioadă de scurtă durată, fapt ce permite optimizarea spectrului de măsuri urgente pentru sporirea securităţii energetice. Valoarea indicelui generalizat, ce caracterizează nivelul riscului curent pentru securitatea energetică (în baza datelor statistice ale a. 2008) este  egal cu 4,23 unităţi şi indică că ne aflăm în apropierea zonei definită ca situaţie de criză critică.

S-au stabilit în baza simulării matematice, că  cele mai periculoase  ameninţări pentru securitatea energetică sunt: stingerea blocurilor centralelor electrice din ţară (CET-1, CET-2 CET-NORD); declanşarea completă sau parţială ale LEA-330 kV Bălţi- CHE Dnestrovsc şi LEA-330 kV CERS din Moldova – Chişinău.

S-au propus şi argumentat modele  matematice pentru simularea proceselor electromagnetice şi tranzitorii în liniile lungi, algoritmi de formare a semnalelor de comandă pentru acţionările electrice reglabile  cu scopul obţinerii  informaţiei credibile necesare  la proiectarea noilor linii şi sporirii eficienţei energetice.

S-a stabilit că la conexiunea la LEA a reactoarelor de şunt şi surselor de putere reactivă (baterii de condensatoare) se pot substanţial de micşorat pierderile de energie în LEA la mersul în gol (de până în ori în funcţie de lungimea fizică a liniei). La funcţionarea în regim de putere naturală a  liniei cu lungimea de semiundă, ca urmare a optimizării amplasării reactoarelor de şunt în LEA, randamentul ei se poate ridica cu cca. 3%, dacă nu sunt limitări privitor la valorile depăşirii tensiunii în LEA şi  de cca. 1,8% la limitarea depăşirii tensiunii la nivel de 1,07 Un.

S-au determinat elementele constructive ale LEA cu cea mai ridicată intensitate a câmpului electric (ghirlanda de izolatore), influenţa stâlpului asupra deformării câmpului electric a LEA. Softurile elaborate pentru calcularea repartiţiei câmpului electric în medii neomogene şi a caracterului derulării proceselor rapide în circuite neomogene la  varierea în timp (prin salt) sunt puţin sensibile la aceste schimbări şi asigură o precizie bună a soluţiilor numerice căutate.

Metodologia de calcul şi analiză a câmpurilor electrice  poate contribui  la optimizarea  construcţiei liniilor electrice compacte cu verificarea performanţelor  şi/sau dificultăţilor ce pot apărea la realizarea lor din cauza influenţei mediilor electroconductive  formate de stâlpii liniei. Ca urmare a acestui fapt se pot  preciza cerinţele către elementele izolatoare şi distanţele admisibile de plasare ale conductoarelor LEA  pentru a îndeplini cerinţele  şi normele ce se referă la capitolul  „ Coordonarea izolaţiei”. În baza cercetărilor efectuate s-au depus 2 cereri de eliberare a brevetelor de invenţie privind sporirea eficienţei de funcţionare a LEA la diferite sarcini.

S-au cercetat influenţa  particularităţilor constructive ale liniilor compacte de transport de energie electrică în 3 circuite şi s-a determinat, ca acest tip de LEA poate  asigură majorarea capacităţii de trafic cu 7-10% în comparaţie cu LEA compacte de construcţie tradiţională. În rezultatul examinării indicilor diferitor tipuri de linii s-a constatat:

  1. Liniile de tip LEDA asigură sporirea capacităţii specifice de transport a energiei electrice  în comparaţie cu LEA compacte de 1,5 ori (MW/mm2).
  2. Liniile de tipul LEDA au aceiaşi indicatori privind puterea specifică tranzitată prin secţiunea transversală (MW/mm2)  caracteristici  pentru  cele mai performante soluţii de realizarea a LEA la moment.

LEA  de tip LEDA asigură valori mai reduse a pierderilor  de tensiune şi îmbunătăţirea caracteristicilor regimului. Domeniile de utilizare eficientă ale  liniilor de tip nou – LEDA  sunt reţele electrice magistrale şi de distribuţie.

S-a elaborat o construcţie nouă de LEA-220kV combinată cu 4 circuite, ce include în sine 2 linii de tensiune înaltă compacte cu un singur  circuit şi o linie LEDA cu 2 circuite.  Valoare puterii naturale a unei astfel de linii depăşeşte 1000MW.

 S-a propusă varianta constructivă a LEDA cu două circuite cu amplasarea verticală a fazelor circuitelor.

S-au demonstrat avantajele unei LEA de tip nou (LEDA-220 kV) ce constă în sporirea  capacităţii de trafic 1,5-2 ori în comparaţie cu LEA obişnuite şi permit reglarea eficientă a parametrilor şi regimurilor sistemului energetic la varierea valorii puterii transmise. S-a stabilit diapazonul corespunzător al valorilor puterii transmise prin aceste linii, care se află în limita de 400-1000 MW şi după capacitate sunt echivalente cu LEA-400 kV (în unele cazuri 500 kV). S-a examinat o variantă de utilizare a LEDA-220 kV cu două circuite şi LEA-330 kV compactă cu un singur circuit pentru durificarea conexiunilor cu sistemele energetice ale României şi Ucrainei. S-a demonstrat, că utilizarea mijloacelor de reglare FACTS (inclusiv şi instalaţia de reglarea a decalajului de fază) în componenţa  LEDA conduc la sporirea 1,5-2 ori a capacităţii de trafic în comparaţie cu LEA tradiţionale.

S-a elaborat soft-ul de calcul a pierderilor corona a LEA de tensiune înaltă cu multe conductoare cu utilizarea caracteristicilor determinate experimental pentru diverse condiţii climaterice şi realizări constructive ale LEA